#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Omagiu Căpitanului Conan”

11 noiembrie - 13 decembrie 2015

Expoziția fotodocumentară itinerantă „Omagiu Căpitanului Conan", organizată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei de către Ambasada Franței în Republica Moldova, a fost realizată de Institutul Francez din București, în parteneriat cu Arhivele Naționale din România și Biblioteca Municipală din or. Dinan, Franța, cu ocazia comemorării izbucnirii Primului Război Mondial.

Expoziția vă invită să descoperiți unul din romanele emblematice ale Primului Război Mondial, „Căpitanul Conan" al scriitorului francez Roger Vercel, laureat al Premiului Goncourt din 1934, care a luptat pe Frontul de Est.

Mobilizat în 1914, apoi trimis pe Frontul de Est în 1918, Roger Vercel luptă împotriva Bulgariei, defilează la București în ziua armistițiului, se bate cu bolșevicii în Basarabia, apoi exercită misiunea de raportor al Consiliului de război înainte de a se întoarce în Franța. Lunile petrecute în Europa Centrală și de Est l-au marcat definitiv, inspirându-l să scrie cele trei romane: „Strămoșul nostru Traian", „Căpitanul Conan" și „Léna". Romanul „Căpitanul Conan" este povestea soldaților francezi mobilizați să urmeze războiul împotriva bolșevicilor. Având cazărmile la București, ei întâmpină dificultăți în a se conforma legilor vieții civile de pe teritoriul României. Prin acest roman, Roger Vercel oferă un tablou al evenimentelor din țară de la finalul războiului, în privința raporturilor dintre populația română, abia eliberată de sub ocupația germană, și soldații francezi care nu se pot întoarce în patria-mamă.

Expoziția redă povestea romanului, de la scrierea acestuia până la adaptarea cinematografică a lui Bertrand Tavernier în 1996, bazată pe arhivele Bibliotecii Municipale din Dinan. Ea ne trimite, de asemenea, în Bucureștiul lui Roger Varcel, cel al anilor 1918-1919, datorită descrierilor autorului și a bogatei documentări din colecțiile Arhivelor Naționale ale României. Dispuse pe șapte panouri, reproducerile fotografiilor care-l prezintă pe Vercel în țara natală, alături de personalități franceze, se îmbină cu cele ale cărților poștale ilustrate, care redau aspecte ale vieții citadine descrise de autorul francez în cartea sa.

Expunerea este complinită cu piese originale din timpul Primului Război Mondial - fotografii, ziare, cărți poștale, gravuri, arme etc. - , deținute în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei și în colecții private.

Expoziția este însoțită de proiecția filmului „Capitaine Conan" în regia lui Bertrand Tavernier.